Viața de mamă!

Mami, de ce…? Dar, de ce,mami?

Posted on in Viața de mamă!

Câți dintre voi, părinți fiind, nu ați trecut prin perioada lui De ce? Cred că mai toți ce aveți copii cu vârsta mai mare de 4-5 ani.

Andres mai are câteva zile până împlinește 4 ani. Se află în perioada în care folosește întrebarea “De ce?” de foarte multe ori pe zi. Deși îi răspundem la prima întrebare, urmează o a doua intrebare, “dar, de ce?” și șirul de întrebări poate sa meargă la nesfârșit.

Zilele trecute mă întrebase de ce tați are un cerc pe spatele telefonului?! Pentru a putea folosi GPS-ul de la telefon în mașină, soțul meu și-a lipit pe spatele telefonului un cerc metalic ce ajuta telefonul sa stea în suportul cu magnet din mașină.

I-am spus lui Andres că acel cerc are rolul de a prinde telefonul de magnetul suportului din mașină.

A doua întrebare a venit imediat…

-“Dar unde are tati magnet în mașină?

-“Sti, Andres, că tați are un suport în care își pune telefonul când mergem cu masina și tanti din telefon (GPS-ul) ne zice pe unde sa o luam? Ei bine acel suport are magnet în el și cercul de pe telefonul lui tați sta lipit de acel magnet” i-am răspuns fără să mă gândesc că ar urma o altă întrebare.

-“Dar de ce zici ca e magnet în suportul lui tati, că magnetul are formă de U, iar suportul lui tati nu are forma de U!” mi-a răspuns Andres foarte sigur pe el.

-“Andres, magnetul poate avea orice formă, nu este obligatoriu să fie în formă de U…” i-am raspuns.

Ieri am fost ieșiți prin centru. Andres știe deja toate literele și a început sa le lege între ele. Trecusem pe langa o stradă (Fosse Road) și l-am auzit pe Andres cum murmura: F, Fo, Fos…

-“Mami, acolo scrie Fos?”

-“Da, mami, bravo, strie Fosse”, i-am răspuns eu încântată de reușită lui.

-“Mami, dar de ce are doi de S?”

-“Pentru că așa se scrie”.

-“Mami, dar de ce Andres are doar un S și Cordoș are doi de O?”

Am zâmbit, fără să mai continui discuția pentru că nici nu știam ce să-i răspund.

Nu am mai înaintat mult și o altă întrebare vine:

-“Mami, ce scrie Acolo?”

-“Saint Augustin Road” i-am răspuns.

-“Mami, acolo scrie doar St, de ce zici tu ca e Saint?

-“Andres, St e prescurtarea de la Saint, care înseamnă Sfânt. Ști ca ocrotitorul tău este Sfântul Andrei, cum îți mai zice tați câteodată San Andres? Sfânt e în română, Saint în engleză, iar San în spaniolă. Lămurit acum?

-“Dar pe mine mă cheamă Andres și nu Andrei. De ce Razvan îmi zice Andrei?”

Răzvan, unul din prietenii noștri îl supărare într-o zi pe Andres, zicându-i doar Andrei. Andres repeta încontinuu zicându-i ca numele lui e Andres și nu Andrei, dar nu avuse sorți de izbândă, și renunțase. Toată această întâmplare avuse loc cu mai bine de o lună în urma, dar se pare că Andres nu uitase.

-“Andres, Răzvan doar a vrut sa te supere. Pe tine de cheamă Andres și nu Andrei”.

-“Mami, dar de ce eu nu am alt nume? De ce sunt doar Andres Cordoș?”

-“Pentru că mami și tați au decis să ai doar un nume.”

Cred că zilnic, atât eu cât și soțul meu suntem bombardați cu n întrebări De ce? , însă am realizat amândoi că răspunzându-i de fiecare dată la întrebările lui, îl ajutam să-i dezvolte vocabularul și probabil cu timpul va putea să-și răspundă singur la întrebări, iar dacă va avea în continuare nevoie de noi, noi vom fi acolo să-i răspundem și să-l ajutam sa înțeleagă.

Recunosc, uneori e greu, dar nu e imposibil. Eu lucrez și ture de noaptea mai nou, și e destul de epuizant după o tură de noapte și doar 4-5 ore de somn să mai am răbdare să îi răspund lui Andres la întrebările lui, pentru un adult, de multe ori banale. Dar acesta este rolul nostru, al părinților, să-i ajutam pe copii noștri sa le crească aripi, aripile cunoașterii.

În pauzele de masă de la muncă citesc o carte. Câteva pagini pe zi, dar suficient cât să-mi îmbunătățesc reacțiile, uneori dure față de Andres. Când spun dure, mă refer la faptul că nu am suficientă răbdare cu el, și/sau am așteptări de la el, precum de la un adult. În astfel de situații uit, că Andres e doar un copil și acționează comform vârstei. Sunt convinsă că mai toți părinți trec prin perioade în care, poate, răbdare le joacă feste 🙂

Cartea despre care v-am zis este “Părinți liniștiți, copii fericiți” scrisă de Dr Laura Markham și o recomand cu drag tuturor părinților. E adresată părinților ce au copii cu vârste cuprinse între 0 și 9 ani, dar eu cred ca ar folosi tuturor.

Ma opresc aici cu articolul meu de azi. Aș putea scrie zile în șir despre acest subiect, dar nu vreau să plictisesc 🙂

Pe curând!

FC

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *